Articole aparute in diverse ziare.
|
Publicat Sambata,12 Iulie 2003,Articol scris de Remus Radu, in ziarul http://evenimentulzilei.ro/
Columbofilii cheltuie oricit pentru pasiunea lor O lume pestrita, cu scandalurile, cu momentele de glorie ce nu spun nimic neavizatilor, cu tehnici de antrenament - “vaduvia”, “la cuib”, “ingelozirea” - ce par, din afara vazute, de un cinism suprem. O lume aflata inca la inceputuri, o lume cu jargonul ei, cu tradatorii ei, cu, in sfirsit, investitii de miliarde de lei, cu ochii mereu tinta spre Belgia, unde misuna adevaratii Becali ai porumbeilor, cam asta ar fi, la o privire inevitabil sumara, columbofilia romaneasca.
Porumbeii trag la “Piranha” Cursele sint impartite in patru categorii: viteza (intre 100 si
300 de kilometri), demifond (300-500 km), fond (600-800 km) si
maraton (800-1.200 km). Porumbeii ating in zbor viteze intre 70 si
90 de km/h. Campionatul national cunoaste 15 etape, desfasurate
saptaminal, din aprilie pina la sfirsitul lui august - pentru
porumbeii maturi, si din august pina in octombrie - pentru pui.
“Claseaza” doar primii 20 la suta din porumbeii lansati in cursa. Intr-o duminica de sfirsit de iunie am asistat, in Bucuresti, la
una dintre etapele campionatului de porumbei voiajori, pe terasa
clubului “Piranha”, din Regie. La “Pirahna”, printre arbori exotici,
acvarii cu pesti carnivori, iguane si ciini precum statuile, Catalin
Coman (34 de ani), proprietarul localului, columbofil amator si el,
a amenajat o crescatorie de porumbei. Seamana cu un templu budist.
Impreuna cu o mina de prieteni, Coman isi asteapta intr-un foisor
cei 19 porumbei lansati in cursa de Stefanesti - Botosani, la 383 de
kilometri, alaturi de alti aproape 2.000 din Capitala. Pina acolo
i-a transportat o masina, alaturi de porumbeii altor crescatori din
Bucuresti. De la Stefanesti se vor intoarce singuri, fiecare la
crescatoria lui, gratie unui simt al orientarii care n-a fost nici
pina acum descifrat in intregime de specialisti. Pasarile au fost
lansate in jur de ora 6.00. Pentru imbarcarea unui voiajor,
crescatorii platesc o taxa intre 50.000 si 100.000 de lei.
Rasplata dupa concurs, o ora de amor La “Piranha”, Coman si prietenii lui columbofili s-au inconjurat
de fise cu rezultatele altor concursuri. Fiecare a pariat pe
porumbei, potul e un milion jumate de lei la 10 participanti. “Gata,
liniste, uite ca vine primul!”, striga Coman. Ma uit pe cer si nu
vad nimic. Dupa citeva clipe, din inaltul diminetii coboara spre noi
un punct negricios. Gazda isi stringe pumnii. “E 922! Hai, hai,
baiatule! Ioane, fluiera-l sa intre odata!”. Porumbelul nu pare
grabit, inconjoara larg hulubaria. Ion, ingrijitorul, cu un ochi la
stapin, cu altul la pasare, incepe sa fluiere trilul casei, sa-i
limpezeasca zburatoarei ca-i intre ai sai. Sa intre mai iute la
boxe. Abia atunci cronometrul instalat la intrare va citi cipul de
la piciorul porumbelului si cursa lui se incheie. Unul dintre ciinii
casei sparge cu un latrat alintat linistea locului. Catalin ii
arunca o privire de hingher. “922” se asaza pe acoperis, iar de
acolo zboara agale pina pe creanga unui bradut. Indoaie capul de
citeva ori, priveste in jur cu o nedumerire cuminte. Ospatarii s-au
oprit din stersul meselor. Lui Coman i se umfla timplele.
Columbofilii din foisor isi prind capetele in miini. “922” pluteste,
in sfirsit, spre voliera. Intra. E 10.09’. Foisorul rasufla,
ospatarii repornesc drumul cirpelor pe mese.
Veronica Sofron si-a prins barbatul trisind la porumbei Columbofilii din Ardeal joaca in cursele dinspre Germania si
Austria, iar cei din Moldova si Muntenia isi trimit porumbeii in
cursele de Ucraina si Polonia. Vorbim de porumbeii voiajori, cei
supli si fibrosi, nu de porumbeii grasi, pretuiti in concursuri la
categoria “standard” pentru frumusetea lor. Cel mai cunoscut
columbofil din Brasov este Gheorghe Sofron. Are 250 de porumbei si,
din vara lui 2001, joaca in tandem cu sotia sa, Veronica. “Jucam
separat, dar l-am prins ca “uitase” sa marcheze timpul porumbeilor
mei, aveam pe atunci ceasuri mecanice, si ne-am certat, asa ca am
hotarit sa facem echipa”, ne explica doamna Sofron, parca minioasa
si acum pe sotul “uituc”. Suparata foc a fost Veronica abia la o
etapa la Arad, “cind am pierdut din cauza eruptiilor solare o
porumbita de trei ori campioana pe tara, mi-au oferit pe ea 1.000 de
dolari si n-am dat-o.” Din cei 4.000 de columbofili romani, doar 200
si-au permis sa-si cumpere ceasuri Bricon, digitale, 25 de milioane
de lei bucata, pentru curse. Stam rau si la masini echipate modern
pentru transportul porumbeilor spre locul de lansare, exista doar
doua, una la Arad, cealalta la Cluj. “Masinile din Vest au aer
conditionat, alimentare autonoma cu apa, jaluzele contra soarelui si
contra ploii. La noi, porumbeii din mijloc n-ajung, saracii, sa bea
din jgheabul asezat lateral, de asta multi coboara in timpul
curselor si nimeresc in balti de petrol, care, din cer, le par
ochiuri de apa”, spune brasoveanca.
Hotel de lux pentru zburatoare Daca fiecare om are cite-o pasarica, un intreprinzator din
Urlati, Cosmin Olteanu, are vreo 300. El a construit cea mai scumpa
crescatorie pentru porumbei din Romania. A investit peste 100.000 de
euro intr-un adevarat hotel de lux pentru porumbei. Desfasurata pe
240 metri patrati, voliera de la Urlati ingaduie locatarilor sai un
somn de cinci ore la amiaza, intr-un intuneric racoritor, gratie
sistemului de jaluzele si ventilatie instalat. Voliera dispune de
camere separate pentru fiecare tehnica de antrenament. Miliardarul
din Urlati cheltuieste peste 200 de milioane de lei pe an cu hrana,
medicamentele zburatoarelor si lefurile celor trei ingrijitori. Are
biroul plin de trofee si tine cel mai aproape de suflet un porumbel
care a cistigat locul 1 la concursul de anul trecut de la Presov,
Slovacia. S-a intors din cursa muscat de uliu si tot a razbit. Acum
ar valora peste 3.000 de euro, dar proprietarul spune ca nu-l vinde
cu nici un pret. Facultatea de porumbei de la Tirgoviste La Tirgoviste, acasa la Liviu Stefanescu, suna intruna telefonul. Stefanescu este sef peste vreo mie de columbofili “profesionisti”. Spre deosebire de cei trei mii de “amatori”, ei nu se sfiesc sa spuna ca pariaza. Columbofilii se intereseaza de viitoarele concursuri si de porumbeii pe care i-au dat de mici la columbodrom. Pe linga cei 450 de porumbei din crescatoria proprie, Stefanescu are grija, impreuna cu fiul sau, Bibi, de alti 240, proveniti de la 40 de proprietari. Fiecare dintre acestia plateste cite 30 de euro pe an pentru un porumbel crescut la columbodrom. Stefanescu asigura mincarea, medicamentele si antrenamentul “elevilor”. Ii arunca in curse, iar la aterizare asista toti proprietarii porumbeilor din columbodrom. La editia de anul trecut, cistigatorul cursei a primit 600 de euro si 10 milioane de lei din pariuri. Porumbelul campion e atit de dorit de crescatori, incit acestia liciteaza pentru el. Banii obtinuti sint impartiti egal intre proprietarul campionului si cel al columbodromului. Pretul unui campion variaza intre 500 si 1.000 de euro. Asta la Tirgoviste. Porumbelul cistigator la Barcelona in 1988, competitia suprema in Vest, a fost cumparat de un englez cu 77.000 de lire sterline.
Cantonamentele porumbeilor - vaduvia
De citeva saptamini, porumbeii crescuti de tandemul Florin si
Cezar Sinca, 30 de ani, “claseaza bine”. La o zi dupa cursa de la
Stefanesti, i-am cerut lui Cezar sa ne spuna cum reuseste. “Sint
multe tehnici: cea mai folosita este vaduvia (masculii sint tinuti
separat de femele tot sezonul); semivaduvia, vaduvia seaca -
masculul nu calca niciodata porumbita pe timpul sezonului. Simpla
aplicare a vaduviei nu garanteaza succesul, sint multe alte fineturi
de stiut. Cind vine de la concurs, masculul trebuie sa gaseasca
femela in cuib. Dupa citeva etape, se obisnuieste cu gindul ca-l
asteapta. I se lasa fata intre 2 si 4 ore, apoi i se ia si ramine
singur pina la urmatorul concurs. Simbata, cu o zi inainte de cursa,
i se arata femela, fara s-o calce. Doar in cazuri de exceptie,
daca-l vad ca nu maninca, vin cu fata peste el si miercurea. Alta
tehnica este “ingelozirea”: inainte de imbarcare, in boxa unui
mascul scos afara este introdusa femela lui impreuna cu alt mascul.
“Gelosul” incepe sa-si smulga penele cu ciocul de furie, dar nu
poate sa faca nimic. Este imbarcat si trimis spre lansare. In timpul
cursei, trage tare sa ajunga acasa, sa-si spulbere rivalul. Preluat de pe: http://evenimentulzilei.ro/ |
|
Publicat 19.01.2006 , Articol scris de Camelia ONCIU, in ziarul www.monitorulexpres.ro
Cei mai fideli prieteni Preluat de pe: www.monitorulexpres.ro |
|
Pubicat in Editia 3814 din 27-02-2006, Articol scris de Mirela STEFAN, in ziarul http://www.transilvaniaexpres.ro/
Adolescentul a ajuns sa indrageasca porumbeii calatori dupa ce acestia i-au fost adusi in locul a doua vrabii eliberate din cusca de un prieten Preluat de pe: http://www.transilvaniaexpres.ro/ |
|
Publicat Sambata,18 Mai 1999,Articol
scris de IOAN MANAILA, in ziarul
http://evenimentulzilei.ro/
Confundat cu o bomba artizanala, Un dispozitiv folosit de columbofili a pus in alerta Brigada antiteroIn noaptea de simbata spre duminica, putin dupa miezul noptii, Politia Giurgiu impreuna cu Brigada antitero a SRI au fost puse in alerta maxima de o reclamatie conform careia, pe scara blocului 511, de pe strada Puisor, din Giurgiu, la etajul al treilea, linga usa avocatului pensionar Eugen Corha s-ar afla amplasata o bomba artizanala. Deplasati la fata locului, specialistii SRI au constatat, intr-adevar, ca la adresa mentionata se afla o cutie de tip militar, de dimensiuni 20 x 15 cm, din interiorul careia se auzea ticaind un ceas. In final, spre usurarea tuturor s-a constatat ca era vorba despre un dispozitiv special folosit de crescatorii de porumbei voiajori, dotat cu un ceas, care foloseste la cronometrarea timpului in care porumbeii voiajori de concurs efectueaza cursele. Dispozitivul buclucas apartinea chiar avocatului Eugen Corha, un impatimit columbofil giurgiuvean, care, intors seara acasa, a uitat dispozitivul linga usa in timp ce-si cauta cheile pentru a intra in apartament.
|